Revoluția AI este garantată, profiturile nu. Investitorii, avertizați: „Randamentele nu vor fi nici largi, nici rapide”

Puțini se mai îndoiesc că inteligența artificială va transforma economia globală. Însă doar pentru că o tehnologie este revoluționară nu înseamnă că și investitorii vor avea de câștigat. Inovația tehnologică a generat dintotdeauna randamente inegale, iar în cazul AI nu va fi o excepție.

Aceasta nu este o predicție pesimistă, ci una istorică. În Anglia secolului al XIX-lea, febra căilor ferate a construit cea mai mare parte a rețelei feroviare de astăzi, dar a ruinat mulți dintre finanțatorii săi. Industria auto timpurie a schimbat radical mobilitatea, însă doar trei dintre cei aproape 2.000 de producători americani de automobile au supraviețuit. Schimbarea tehnologică poate fi radicală și totuși risipitoare de capital.

Desigur, promisiunea AI este diferită de multe tehnologii generale din trecut. AI atinge fiecare strat al economiei și se scalează rapid. Economistul Joseph Schumpeter spunea că capitalismul avansează prin „distrugere creatoare”, iar AI reconfigură locurile de muncă, automatizează părți ale zilei de muncă și crește productivitatea. Din punct de vedere macroeconomic, unele estimări arată că creșterea productivității generate de AI în SUA va compensa imigrația mai redusă și îmbătrânirea populației, stimulând creșterea economică anuală la aproximativ 2,1% în acest deceniu.

Capcana Turing și gestionarea capitalului uman

O mare parte din dezbaterea actuală despre AI se concentrează pe șomajul în masă, pe cheltuielile de capital sau pe amenințările existențiale la adresa unor industrii întregi. Pentru investitorii care încearcă să identifice potențialii câștigători ai acestei transformări, întrebarea poate cea mai importantă este dacă întreprinderile vor cădea în „capcana Turing” – înlocuind angajații în loc să își reproiecteze volumul de muncă. Modul în care firmele își gestionează capitalul uman va ajuta la determinarea dacă creșterea generată de AI se traduce în marje și randamente sustenabile.

Peisajul actual al AI se întinde de la companii consacrate, bogate în numerar, care își finanțează intern dezvoltarea, până la afaceri ale căror evaluări depind mai mult de narațiune decât de venituri. Între ele se află o mulțime de strategii aparent plauzibile, dintre care multe se bazează pe materializarea rapidă a cererii.

Circularitatea ecosistemului AI

Economistul Hyman Minsky a avertizat că stabilitatea naște încredere, încrederea devine optimism, iar optimismul necontrolat duce la nesăbuință. Acest tipar este familiar investitorilor în noi tehnologii. Ecosistemul AI a dezvoltat o circularitate: producătorii de cipuri vând furnizorilor de cloud; furnizorii de cloud găzduiesc start-up-uri; start-up-urile își justifică evaluările prin cheltuielile pe aceleași platforme cloud. Veniturile pot părea solide până când ne întrebăm unde se află clientul final. La un moment dat, cererea trebuie să vină din afara buclei.

Aceasta evidențiază un punct orb pentru investitori. Putem analiza o tehnologie, dar cererea este mult mai greu de prognozat. Unele dintre cele mai profitabile utilizări finale ale unei noi tehnologii nu sunt neapărat cele care atrag cel mai devreme capitalul. Efectele de ordinul întâi – calcul mai rapid, algoritmi mai inteligenți – sunt evidente și costisitoare. Consecințele de ordinul doi – modele de afaceri noi, schimbări în alocarea forței de muncă și cerere neașteptată – sunt locurile unde persistă prețurile greșite.

Investițiile masive nu garantează rentabilitate

Cheltuielile de capital determinate de AI sunt principala poveste macro și de piață a acestui ciclu. Investițiile globale de capital rulează la niveluri nevăzute în ultimele trei decenii; investițiile în AI vor atinge aproximativ 750 de miliarde de dolari în acest an și 870 de miliarde de dolari până în 2027. Competiția strategică dintre SUA și China se află în spatele unei părți din acest impuls.

AI schimbă lumea, dar va răsplăti investitorii de astăzi? Piețele sunt nerăbdătoare să înțeleagă cum va modela AI afacerile. Vor claritate instantanee, dar AI remodelează așteptările mai repede decât poate rescrie practicile corporative. Investitorii trebuie să privească dincolo de entuziasmul și temerile actuale legate de AI și să se întrebe de unde vor veni randamentele.

Sarcina investitorului nu este doar să accepte că lumea se schimbă, ci să recunoască cât de puțin valorează această perspectivă în sine. Ar fi o greșeală să presupunem că randamentele vor fi largi, rapide sau distribuite în mod egal. Acestea depind în continuare de elementele fundamentale – de ceea ce poate fi prețuit: câștiguri, fluxuri de numerar și marje. Pe scurt: revoluția AI este garantată, dar profiturile nu sunt incluse.