Peter Magyar deschide ușa României către Grupul Vișegrad: Un nou început pentru Europa Centrală?
Noul premier ungar Peter Magyar propune extinderea V4 cu România și alte state, marcând o resetare diplomatică după ani de tensiuni între Orban și Tusk.

Foto : AFP
Ascultă Articolul
Voce Standard
O resetare a diplomației centrale-europene
La doar câteva zile după ce a preluat oficial funcția de premier al Ungariei, pe 9 mai, Peter Magyar a făcut o declarație care a reverberat puternic în întreaga Europă Centrală. În cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul polonez Donald Tusk, desfășurată la Varșovia, Magyar a anunțat că este pregătit să ia în considerare o extindere a Grupului de la Vișegrad (V4), un bloc regional care, în prezent, reunește Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia. Această mișcare vine pe fondul unei perioade de declin diplomatic al V4, cauzat de divergențele profunde dintre fostul premier ungar, Viktor Orban, și omologul său polonez, Donald Tusk. Diviziunile au slăbit capacitatea grupului de a acționa unitar pe scena Uniunii Europene, iar acum, sub noua conducere de la Budapesta, se întrevede o posibilă revitalizare.
Magyar a subliniat că Grupul de la Vișegrad „și-ar putea recâștiga vitalitatea și influența în cadrul Uniunii Europene”, un mesaj care a fost primit cu entuziasm de către Donald Tusk. Acesta din urmă a declarat că a așteptat „mulți, mulți ani” momentul în care să se poată așeza din nou la aceeași masă cu liderii Ungariei, Slovaciei și Cehiei pentru a discuta despre proiecte comune. Resetarea relațiilor dintre Varșovia și Budapesta este văzută ca un pas esențial pentru redresarea influenței regionale, iar Magyar pare hotărât să reconstruiască punțile de colaborare.
Viziunea lui Magyar pentru un V4 extins
În declarația sa, Peter Magyar a mers mai departe, sugerând că un format extins al V4 ar putea include nu doar statele fondatoare, ci și alte țări din regiune. El a menționat explicit „țările nordice, poate Austria, Croația, Slovenia, România” sau statele din Balcanii de Vest care nu fac parte din Uniunea Europeană. Această propunere deschide o perspectivă strategică majoră pentru România, care, deși este membră a UE și a NATO, nu a fost inclusă până acum în mecanismele de cooperare ale V4. Includerea României ar putea consolida flancul estic al Europei și ar oferi un cadru mai larg pentru coordonarea politicilor în domenii precum securitatea energetică, migrația și dezvoltarea infrastructurii.
Magyar a subliniat că extinderea nu este doar o posibilitate teoretică, ci o intenție concretă, exprimată în termeni fermi: „Personal, sunt gata să extindem această cooperare din Vișegrad pentru a include și alte țări.” Această deschidere vine într-un moment în care Ungaria deține președinția V4, ceea ce îi conferă lui Magyar o poziție privilegiată pentru a iniția schimbări. Totuși, rămâne de văzut cum vor reacționa ceilalți membri, în special Slovacia și Cehia, la o eventuală lărgire a grupului, având în vedere că V4 a fost conceput inițial ca un nucleu restrâns de țări central-europene cu interese comune.
Reacția Varșoviei și promisiunea unității
NATO confirmă că drona căzută în România era de origine rusă: Tensiuni geopolitice la frontiera estică a UE
Donald Tusk a răspuns cu entuziasm propunerii lui Magyar, declarând că Varșovia și Budapesta vor acționa „ca un singur pumn” atât la Bruxelles, cât și în chestiuni geopolitice. Această declarație marchează o schimbare radicală față de perioada tensionată a mandatului lui Viktor Orban, când relațiile dintre cele două țări erau marcate de neîncredere și dispute pe teme precum statul de drept și politica energetică. Tusk a subliniat că Ungaria și Polonia au „aproape exclusiv interese comune”, ceea ce sugerează o aliniere strategică pe multiple planuri, de la securitate la dezvoltare economică.
Premierul polonez a oferit, de asemenea, sprijin concret Ungariei în reducerea dependenței energetice de Rusia, un subiect sensibil pentru Budapesta, care a menținut relații strânse cu Moscova sub conducerea anterioară. Polonia, care și-a redus rapid dependența de petrolul și gazele rusești, poate servi drept model pentru Ungaria, iar Tusk a declarat că „securitatea energetică este domeniul în care ne putem consolida cooperarea”. Magyar a salutat această ofertă, afirmând că Polonia are o experiență valoroasă de oferit în acest domeniu.
Dimensiunea energetică a noii alianțe
Unul dintre punctele centrale ale discuțiilor dintre cei doi lideri a fost securitatea energetică, un domeniu în care Ungaria se confruntă cu provocări majore. Sub conducerea lui Viktor Orban, Budapesta a menținut o dependență semnificativă de importurile de gaze și petrol din Rusia, ceea ce a generat tensiuni cu partenerii europeni. Magyar pare să fie deschis la o schimbare de paradigmă, iar oferta Poloniei de a împărtăși experiența sa în diversificarea surselor de energie ar putea accelera tranziția Ungariei către o mai mare independență energetică.
Cooperarea energetică ar putea deveni un pilon al noii relații dintre Varșovia și Budapesta, dar și un factor de atracție pentru alte state din regiune, inclusiv România. România, care dispune de resurse proprii de gaze și de o infrastructură în curs de modernizare, ar putea juca un rol important în crearea unui coridor energetic regional. Includerea sa în V4 ar facilita coordonarea proiectelor de interconectare și ar consolida securitatea aprovizionării pentru întreaga Europă Centrală.
Un summit decisiv la Budapesta
Peter Magyar a anunțat că Ungaria, în calitate de deținătoare a președinției V4, ar putea organiza un summit al formatului în luna iunie, la Budapesta. Acest eveniment ar putea fi momentul în care propunerile de extindere să fie discutate oficial, iar liderii celor patru state să decidă asupra viitorului grupului. Tusk a salutat această inițiativă, exprimându-și speranța că summitul va marca relansarea dialogului și a cooperării în regiune.
Summitul din iunie va fi, fără îndoială, un test pentru viziunea lui Magyar. Dacă va reuși să convingă Slovacia și Cehia să accepte extinderea, V4 ar putea deveni un instrument mult mai puternic de promovare a intereselor Europei Centrale în cadrul UE. În același timp, includerea României și a altor state ar putea transforma grupul dintr-un club exclusivist într-o platformă deschisă de cooperare regională, capabilă să răspundă provocărilor geopolitice actuale. Rămâne de văzut dacă această resetare diplomatică va fi durabilă sau dacă vechile tensiuni vor reapărea, dar pentru moment, semnalele sunt optimiste.


