Pasajul Lujerului se închide 33 de luni pentru reparații capitale: 187 milioane lei și haos în traficul din vestul Bucur

Bucureștiul intră într-o nouă eră a marilor șantiere infrastructurale, cu un preț plătit zilnic de sute de mii de șoferi. Pasajul Lujerului, construit acum 38 de ani în plină epocă comunistă, va deveni un crater imens al capitalei timp de 33 de luni, timp în care traficul din vestul orașului se va transforma într-un test de rezistență nervoasă pentru toți participanții la trafic.

Primăria Municipiului București a semnat deja contractul de execuție cu asocierea Bog'Art – Straco Holding, iar termenul de finalizare întinde lucrările până în vara anului 2028. Este cea mai lungă închidere rutieră din istoria recentă a Capitalei pentru o reabilitare, depășind chiar și durata prevăzută pentru Pasajul Bucur Obor sau Podul Băneasa.

De ce durează trei ani: starea critică a unei structuri din 1987

Pasajul Lujerului nu este doar vechi – este periculos. Încadrat în clasa de risc seismic V, cea mai gravă categorie de stare tehnică nesatisfăcătoare, structura se confruntă cu infiltrații severe care au corodat armăturile, fisuri adânci în pereți și stâlpi de susținere, plus un sistem de drenaj și iluminat depășit fizic.

Lucrările prevăd demolarea completă a suprastructurilor degradate și înlocuirea lor cu elemente noi, consolidate seismic și hidroizolate corespunzător. Proiectul include și modernizarea sistemului de iluminat, refacerea integrală a marcajelor și indicatoarelor rutiere, plus instalarea unor sisteme moderne de detecție și alarmare în caz de incendiu. Valoarea totală se ridică la 186.940.588,63 lei fără TVA, bani care reflectă complexitatea inginerească a intervenției într-un spațiu construit dens, cu metrou, tramvai și utilities subterane.

Haosul traficului: unde se vor duce cele șase benzi dispărute

Pasajul Lujerului asigură legătura subterană pe axa Șoseaua Virtuții – Strada Lujerului, fiind supratraversat de Bulevardul Iuliu Maniu și de linia tramvaiului fast-track 41. Închiderea sa nu este doar o inconveniență locală – este un declanșator de efect domino pe toate arterele din Sectorul 6 și zonele învecinate.

Traficul care în mod normal cobora sub pământ va fi împins în totalitate în intersecția de la suprafață și pe rute adiacente deja sufocate la orele de vârf. Bulevardul Iuliu Maniu, deja considerat una dintre cele mai aglomerate porți de intrare în București, zona Plaza România, plus legăturile dintre Militari, Drumul Taberei și Crângași vor deveni puncte de blocaj previzibile. Variantele de ocolire propuse – Șoseaua Virtuții, Bulevardul Timișoara, Valea Cascadelor, Drumul Taberei, zona Crângași-Podul Grant – sunt toate artere la capacitate maximă în prezent, fără rezerve de absorbție pentru un flux suplimentar de mii de vehicule zilnic.

Metroul, singura certitudine într-un ocean de incertitudini

În acest context de strângere a pereților orașului, transportul subteran devine singura alternativă previzibilă din punct de vedere al timpului de deplasare. Stația de metrou Lujerului, aflată chiar în epicentrul viitorului șantier, rămâne cea mai sigură cale de a evita ambuteiajele uriașe de la suprafață.

Pentru zecile de mii de locuitori din Militari și Drumul Taberei, mutarea călătoriilor zilnice pe Magistrala M3 nu este doar o opțiune recomandată – devine o necesitate de supraviețuire urbană. Întrebarea care rămâne deschisă este dacă infrastructura de metrou poate absorbi această migrare masivă a călătorilor auto, fără ca platformele și trenurile să devină la rândul lor spații de coșmar la orele de vârf.

Trei pasaje, 89 de luni de șantier: Bucureștiul intră în anii de demolare controlată

Pasajul Lujerului nu este un caz izolat, ci parte a unui pachet mai amplu de reabilitare a infrastructurii vechi din Capitală. Pasajul Bucur Obor urmează să intre în șantier pentru 27 de luni, cu o investiție de 114,9 milioane lei, iar Podul Băneasa pentru 20 de luni, cu 21,8 milioane lei. La acestea se adaugă Pasajul Victoria, închis pentru 28 de luni începând din aprilie 2025, ultimul reabilitat în urmă cu 16 ani și aflat acum în stare critică cu structură de rezistență degradată, infiltrații, armături corodate și deficiențe majore la sistemele de drenaj.

Adunate, doar aceste patru lucrări înseamnă aproape 90 de luni – șapte ani și jumătate – de restricții majore în puncte nodale ale Capitalei. Este o măsură a amânărilor sistemice în întreținerea infrastructurii, unde reparațiile capitale devin inevitabile doar când pericolul de prăbușire devine iminent. Bucureștiul plătește acum, cu dobândă compusă, deceniile de neglijare a structurilor construite în anii '70-'80, într-o tranziție forțată către un oraș funcțional, dar traversat de șantiere permanenți.