Giganții tech au concediat 80.000 de oameni și au dat vina pe AI. Experții spun că problema reală e supra-angajarea masivă

Când auzim de concedieri masive în rândul marilor corporații, primul instinct e adesea să dăm vina pe inteligența artificială – mai ales când vine vorba de giganții tech. În primul trimestru din 2026, 86 de companii tech au concediat peste 80.000 de angajați, un salt uriaș față de T1 2025, când 103 firme tech concediaseră în jur de 30.000 de oameni. Este, totodată, cel mai mare număr de concedieri din ultimii trei ani.

AI, țapul ispășitor preferat Ideea că AI e de vină pentru aceste pierderi de locuri de muncă nu a apărut din senin; directorii generali invocă activ inteligența artificială drept cauză. În martie, AI a fost declarată principala rațiune a concedierilor din SUA, reprezentând 25% din total. În 2026, ar fi responsabilă pentru 13% dintre disponibilizări. Însă realitatea ar putea fi alta: poate AI e doar o scuză comodă. Pe 23 aprilie, Meta a anunțat în ședință internă că va concedia 10% din personal în luna mai, lăsând să se înțeleagă că ar putea urma și alte valuri. În aceeași zi, Microsoft a trimis o notă internă prin care oferea plecări voluntare pentru circa 7% dintre angajați. Alte nume grele – Eventbrite, Oracle, Quora, Spotify – au făcut și ele reduceri de personal în 2026.

„AI washing” – scuza la modă „Aproape fiecare companie care face concedieri dă vina pe AI, fie că e sau nu vorba cu adevărat despre AI”, spunea Sam Altman, CEO-ul OpenAI, la summitul BlackRock din martie. Folosirea AI ca pretext pentru disponibilizări a fost numită „AI washing”. Unii lideri sunt însă onești: Tim Sweeney, CEO-ul Epic Games, le-a transmis angajaților că cele peste 1.000 de concedieri anunțate în martie „nu sunt legate de AI”.

Cauzele reale: ratele dobânzilor și angajările haotice din pandemie Investitorul Marc Andreessen a explicat într-un interviu că există două cauze majore, dincolo de AI. Prima: în pandemie, Rezerva Federală a redus dobânda la 0%, după care a urcat-o accelerat până la peste 5% în 2023. Toate companiile mari s-au trezit cu costuri uriașe și au trebuit să-și restructureze finanțele. A doua cauză, și mai importantă: angajările excesive din timpul pandemiei. „Frenezia angajărilor din COVID a fost sălbatică”, spune Andreessen. „A fost combinația dintre dobânzile zero și pierderea completă a disciplinei când companiile au trecut în virtual.” El estimează că multe corporații sunt supra-angajate cu 25% până la 75% din cauza acestei perioade. Iar acum toți au „scuza perfectă: «Ah, e din cauza AI!»”

Ce poți face dacă ești prins în tirul încrucișat al concedierilor Dacă ai fost disponibilizat, motivul contează mai puțin – rămâi fără job. Totuși, poți lua măsuri rapide pentru stabilitatea financiară. Dacă ai primit un pachet compensatoriu, analizează-i termenii și fă-ți un plan de utilizare a banilor. Dacă ai un fond de urgență, acum e momentul să-l accesezi. Între acesta și pachetul de plecare, s-ar putea să ai suficientă siguranță financiară încât să nu intri în panică și să cauți următorul job cu mai mult calm. Depune imediat dosarul pentru șomaj. „Majoritatea statelor nu retroactivează beneficiile, așa că eligibilitatea începe din ziua în care depui cererea”, avertizează un specialist. „Indiferent dacă simți că îți vei găsi rapid de muncă sau câștigi prea mult, depune oricum cererea. Este o asigurare pe care ai plătit-o.” Oficiul de șomaj îți poate oferi și resurse pentru căutarea unui loc de muncă, redactarea scrisorii de intenție sau pregătirea pentru interviuri.