CSM: Judecătorii, plătiți mai puțin decât consilierii prezidențiali. Noua lege a salarizării, o „opțiune de poziționare instituțională” care subminează justiția

O „ierarhie artificială” în interiorul statului

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declanșat un conflict deschis cu Guvernul după ce a analizat proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Concluzia este tranșantă: magistratura este plasată într-o poziție inferioară față de alte categorii de bugetari, ceea ce, în opinia consiliului, afectează însăși independența justiției.

Potrivit CSM, problemele proiectului nu țin doar de nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor, ci de „poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”. Consiliul susține că salarizarea adecvată nu este un privilegiu profesional, ci una dintre garanțiile statutului magistraților și, implicit, ale independenței justiției.

Președintele ÎCCJ, plătit mai puțin decât un consilier prezidențial

Critica principală a CSM se concentrează pe coeficienții de salarizare propuși. Conform proiectului, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar avea un coeficient salarial de 6,15. În schimb, consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului ar avea coeficientul 6,50, iar secretarii și chestorii Camerelor, precum și miniștrii, coeficientul 6,45, respectiv 6,50.

„O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”, transmite CSM.

Judecătorul de Înaltă Curte, sub primarul general

Discrepanțele nu se opresc la vârf. Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient de 5,50, sub cel al primarului general al Capitalei, stabilit la 6,50, și sub cel al unui președinte de consiliu județean sau al unui primar de municipiu reședință de județ ori de sector, de 6,00.

Chiar și la nivelul instanțelor inferioare, situația este similară: un judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani ar avea un coeficient de 4,22, în timp ce pentru primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori este prevăzut un coeficient de 4,35.

CSM mai reclamă și faptul că magistrații nu beneficiază de sporuri sau sume forfetare în aceeași măsură ca alte categorii bugetare, exemplificând cu sporul de 40% prevăzut pentru anumite funcționari publici prin proiect.

Procurorii cer salarii egale cu judecătorii

Secția pentru procurori a CSM a transmis, la rândul său, că orice nouă lege a salarizării trebuie să respecte rolul și locul justiției într-o societate democratică și să asigure o poziție de echilibru a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

Procurorii consideră nejustificată orice diferențiere între nivelul salarizării judecătorilor și cel al procurorilor, invocând condiții identice de admitere în profesie și de promovare în carieră. „Orice altă abordare” ar conduce, în opinia Secției, la „crearea unei ierarhii artificiale în interiorul corpului magistraților”.

De asemenea, Secția pentru procurori reclamă că, până în prezent, CSM nu a fost consultat în mod efectiv în acest proces, deși proiectul continuă să se afle în circuitul public și să stea la baza unor demersuri legislative, chiar dacă procedura inițială de elaborare a acestuia a fost suspendată printr-o hotărâre a Curții de Apel București.

O „opțiune de poziționare instituțională” cu efecte constituționale

CSM afirmă că diferențele prevăzute în grilă reprezintă „o opțiune de poziționare instituțională”, prin care autoritatea judecătorească ar fi plasată într-un plan inferior față de numeroase funcții din puterea executivă, legislativă sau administrația publică locală.

Consiliul susține că o astfel de abordare nu reprezintă doar o chestiune bugetară, întrucât ar transmite mesajul că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, în condițiile în care Constituția consacră separația și echilibrul puterilor și garantează independența justiției.

Apărarea statutului constituțional al justiției

CSM subliniază că, începând din iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost supus unor intervenții legislative succesive și unei „ample retorici publice ostile magistraturii”, iar actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă în procesul de diminuare a garanțiilor statutare.

„Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”, afirmă CSM.

Consiliul anunță că va utiliza „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.