Cercetare șoc: COVID-19 reactivă virusuri „adormite” în organism. Aproape jumătate dintre pacienții spitalizați, afectați

Un fenomen mai amplu decât se credea

Infecția cu SARS-CoV-2 nu acționează întotdeauna singură. O cercetare amplă publicată în revista Nature, realizată pe 1.154 de pacienți spitalizați, arată că aproape jumătate dintre aceștia au prezentat semne de reactivare a unor virusuri cronice care pot persista în organism perioade îndelungate. Descoperirea oferă noi indicii despre mecanismele care pot influența evoluția formelor severe de COVID-19 și unele manifestări persistente.

Cercetătorii au analizat datele din studiul IMPACC, care a urmărit 1.154 de persoane spitalizate cu COVID-19 în 20 de spitale din Statele Unite, monitorizate atât în perioada acută, cât și în lunile următoare.

Ce virusuri s-au reactivat

În timpul fazei acute a infecției, 47,9% dintre pacienții pentru care existau date suficiente au prezentat material genetic provenit de la cel puțin un alt virus. Cercetătorii au identificat 11 virusuri reactivate, printre care:

• Virusul Epstein-Barr (EBV) – asociat cu mononucleoza infecțioasă
• Citomegalovirusul (CMV) – frecvent întâlnit și de obicei inofensiv
• Herpes simplex 1 (HSV-1) – virusul care provoacă herpesul labial
• Virusuri din familia Anelloviridae – mai puțin cunoscute, dar prezente în mod obișnuit în organism

Cercetătorii au observat că virusurile nu au apărut toate în același moment. EBV a fost detectat mai devreme în cursul spitalizării, în timp ce CMV și HSV-1 au avut tendința de a apărea mai târziu.

De ce se reactivă virusurile „adormite”

Unele virusuri pot rămâne în organism după infecția inițială și sunt ținute sub control de sistemul imunitar. În anumite situații, inclusiv în timpul unor boli severe, ele se pot reactiva. Studiul arată că fenomenul este mai amplu decât sugerau cercetările anterioare și implică mai multe familii de virusuri.

Reactivarea a fost asociată cu severitatea COVID-19 și cu modificări ale răspunsului inflamator și imun. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele nu demonstrează că reactivarea este cauza formelor severe. Este posibil ca boala severă să favorizeze, la rândul ei, reactivarea acestora.

Legătura cu long COVID

Unul dintre cele mai interesante rezultate a apărut în perioada de recuperare. Virusurile din familia Anelloviridae au fost detectate mai frecvent la anumite persoane cu deficite fizice persistente asociate long COVID.

Descoperirea ridică posibilitatea ca reactivarea unor virusuri cronice să aibă un rol în evoluția unor forme de long COVID. Autorii atrag însă atenția că nici în acest caz nu au demonstrat o relație directă de cauză și efect.

Concluzie: noi direcții de cercetare

Studiul oferă o perspectivă nouă asupra interacțiunii dintre SARS-CoV-2 și alte virusuri prezente în organism. Cercetătorii consideră că monitorizarea reactivării virale ar putea deveni un instrument util în evaluarea pacienților cu forme severe de COVID-19 și în identificarea persoanelor cu risc crescut de complicații persistente.