Război între RAR și primarul Ciucu: 66.000 de lei pentru date despre mașini. „Nu mă denigrați, domnule primar!”
Mihai Alecu explică de ce RAR percepe taxe pentru datele cerute de primarul Ciprian Ciucu, invocând consum de resurse și riscul de prejudicii bugetare.

Ascultă Articolul
Voce Standard
Un scandal birocratic cu iz de corupție sau doar o neînțelegere între două instituții ale statului?
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declanșat o furtună în spațiul public după ce a acuzat Registrul Auto Român (RAR) că i-a cerut peste 66.000 de lei pentru niște date statistice. El a cerut informații despre numărul de mașini pe fiecare normă de poluare – esențiale pentru proiectul PICA (Planul Integrat de Calitate a Aerului), un proiect finanțat cu 2 milioane de lei. Reacția lui Ciucu a fost una tranșantă: „Asta din partea uneia dintre cele mai corupte instituții din România”.
Acuzația a fost dură și a lovit direct în imaginea RAR-ului. Așa că, miercuri seara, directorul general al RAR, Mihai Alecu, i-a răspuns public, în aceeași manieră deschisă, printr-un comunicat pe măsură.
De ce cere RAR bani pe date statistice?
Mihai Alecu explică faptul că RAR nu este o instituție publică obișnuită, ci o regie autofinanțată, care trebuie să respecte OUG 109/2011 și să își atingă indicatorii de performanță. „Registrul Auto Român este o regie a statului autofinanțată, care trebuie să respecte […] îndeplinirea indicatorilor cheie de performanță. Prin urmare, are un altfel de regim faţă de instituţiile publice ale statului”, scrie Alecu.
El adaugă că RAR oferă gratuit date tehnice instituțiilor publice, conform protocoalelor. Însă ceea ce a cerut primarul Ciucu nu sunt date tehnice simple, ci date statistice care implică muncă suplimentară: resurse umane și financiare. „Motiv pentru care suntem obligaţi să tarifăm aceste date statistice, tocmai pentru ca alte instituţii ale statului să nu le încadreze ca prejudicii pentru regie şi implicit pentru bugetul statului”, explică Alecu.
Cât profit aduce RAR la buget?
Directorul RAR nu ratează ocazia să sublinieze contribuția regiei la bugetul statului. Pentru anul 2025, RAR va plăti 240 de milioane de lei vărsământ (profit virat la buget) și 48 de milioane de lei impozit pe profit. Marja de profit a regiei este de aproximativ 45% – „şi asta doar datorită şi prin grija managementului de a reduce cheltuielile şi a maximiza profitul”, susține Alecu.
El îi reamintește primarului că RAR nu este o instituție oarecare, ci una care plătește statului sute de milioane de lei anual.
Acuzația de corupție și replica: „Denigrarea nu este o acțiune pozitivă”
Mihai Alecu îl roagă pe primar să fie „prudent” cu afirmațiile și să se documenteze înainte de a arunca acuzații grele. „Denigrarea imaginii RAR în spaţiul public nu este o acţiune pozitivă la adresa instituţiei fără a fi probată şi discreditează pe nedrept Regia în faţa publicului!”, scrie el.
Alecu îi amintește că, de un an de zile, RAR a purtat corespondență pentru proiectul PICA, iar tariful cerut este „o sumă modestă” în raport cu munca depusă de colegii săi. Dacă RAR nu ar tarifa aceste activități, ele ar putea fi considerate prejudicii și i s-ar imputa personal.
Cum s-a ajuns aici?
Ciucu a spus că are nevoie de date pentru a ști câte mașini din fiecare normă de poluare (Euro 3, Euro 4, Euro 5, Euro 6 etc.) circulă în București. Fără aceste cifre, proiectul PICA – care vizează îmbunătățirea calității aerului – nu poate fi finalizat. Primarul a refuzat să plătească și a făcut public cazul.
Răspunsul lui Alecu vine ca o încercare de a clarifica lucrurile, dar și de a salva imaginea instituției pe care o conduce. „Eu, personal, în calitate de director general, vă stau la dispoziţie să vă lămuresc cu tot ce aveţi nevoie astfel încât să rectificaţi cele afirmate şi să putem colabora eficient în interesul publicului”, încheie Alecu.
Rămâne de văzut dacă primarul Ciucu va accepta dialogul instituțional pe care i-l oferă șeful RAR sau va continua războiul declarațiilor publice. Cert este că, între o regie care își apără bugetul și un primar care își apără proiectele, contribuabilul rămâne martor la o dispută în care nimeni nu pare să aibă în totalitate dreptate.


