Scandal la vârful digitalizării: Dragoș Vlad acuză trafic de influență la DNA, vizând presiuni Oana Gheorghiu și proiecte ...
Dragoș Vlad, fostul șef ADR, a depus plângere la DNA împotriva Oanei Gheorghiu, acuzând trafic de influență și presiuni intense legate de proiecte PNRR, culminând cu demiterea sa.

Foto : Oana Gheorghiu
Ascultă Articolul
Voce Standard
Fostul șef al Agenției pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, a anunțat public depunerea unei plângeri penale la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva vicepremierului demis Oana Gheorghiu. Acuzația centrală vizează infracțiunea de trafic de influență, o acuzație gravă ce survine în contextul demiterii lui Vlad din funcție și al unor presiuni constante pe care acesta susține că le-a resimțit pe parcursul mandatului său. Acest demers legal deschide o nouă pagină într-un potențial scandal la nivel înalt, aruncând o umbră asupra modului în care au fost gestionate anumite aspecte ale digitalizării și implementării proiectelor strategice. Anunțul plângerii la DNA a fost făcut de Dragoș Vlad la scurt timp după ce Oana Gheorghiu a comunicat public, prin intermediul unei postări pe Facebook, decizia demiterii sale din fruntea ADR, eveniment ce a avut loc pe data de 4 mai.
Contextul Demiterii și Debutul Presiunilor
Dragoș Vlad a detaliat modul în care au debutat și s-au intensificat presiunile pe care le-a perceput din partea vicepremierului Oana Gheorghiu. Conform declarațiilor sale, prima manifestare a acestor presiuni a avut loc în prima săptămână a lunii ianuarie, odată cu primirea unei adrese oficiale. Ulterior, pe data de 12 ianuarie, a avut loc o întâlnire de lucru între Dragoș Vlad și Oana Gheorghiu, în cadrul căreia fostul șef al ADR a primit personal respectiva adresă, un moment cheie care a marcat începutul unei serii de evenimente tensionate.
Situația a escaladat odată cu intervenția consilierului Oanei Gheorghiu, care i-a transmis lui Dragoș Vlad să acorde „maximă atenție” conținutului adresei. Această insistență a stârnit suspiciuni, determinându-l pe Vlad Dragoș să pună o întrebare directă și pertinentă: „ce legătură are stadiul implementării proiectelor de digitalizare din PNRR cu întâlnirea cu Schwarz?”. Această interogație subliniază o potențială conexiune între agenda oficială a digitalizării și interese externe, a căror natură rămâne de clarificat în urma investigației DNA.
Interesul pentru persoana sau entitatea denumită „Schwarz” nu s-a limitat la această primă interpelare. Dragoș Vlad a relatat că au urmat „tot felul de mesaje despre Schwarz”, sub forma unor comunicări verbale, telefonice sau prin intermediul aplicației WhatsApp, care includeau întrebări precum „V-ați mai gândit?”. Această persistență în abordarea subiectului „Schwarz” sugerează o presiune continuă și o încercare de a influența decizii sau direcții legate de proiectele de digitalizare, aspecte ce vor constitui, fără îndoială, puncte centrale în ancheta demarată de procurorii anticorupție.
România acuză Israelul de „tratament abuziv voit” împotriva activiștilor din flotila Gaza: „Inacceptabil”
Mecanisme de Control și Solicitări Redundante
Pe lângă presiunile directe legate de anumite persoane, Dragoș Vlad a descris și un sistem de control și solicitări birocratice care, în opinia sa, au avut rolul de a obstrucționa activitatea ADR. O ședință de prezentare s-a încheiat cu propunerea de creare a unor grupuri și subgrupuri de lucru. Unul dintre aceste subgrupuri viza în mod specific Agenția pentru Digitalizarea României, operând „în jurul ADR, împreună cu biroul doamnei Oana Gheorghiu”, indicând o intenție de supraveghere și coordonare directă din partea vicepremierului.
Un alt subgrup propus viza STS și Ministerul de Interne, având reprezentanți ai acestuia din urmă. Un detaliu semnificativ, adus în atenție de Dragoș Vlad, este prezența lui Giulescu, actualul președinte al ADR, la toate întâlnirile organizate sau coordonate de Oana Gheorghiu, chiar dacă în luna ianuarie acesta nu era încă angajat în cabinetul vicepremierului. Această prezență constantă, anterioară angajării oficiale, ridică semne de întrebare privind influența și rolul său în structurile decizionale încă din faza incipientă a presiunilor.
Ulterior, a urmat o „cascadă de adrese și corespondențe pe diverse subiecte”, prin care se solicitau, pe lângă situații și informații considerate „redundante” privind stadiul implementării proiectelor europene și a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), date care erau deja raportate în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene. Dragoș Vlad a subliniat că Ministerul Fondurilor Europene avea acces, prin funcționarii săi, la toate situațiile și la progresul proiectelor, iar ADR punea la dispoziție rapoarte săptămânale, ceea ce făcea noile solicitări inutile și consumatoare de resurse.
Această avalanșă de solicitări de informații, deși aparent firească în context administrativ, a fost percepută de Dragoș Vlad ca o tactică de blocare. El a explicat că o astfel de abordare, prin încărcarea suplimentară a unei echipe deja „reduse numeric” la nivel de proiecte, care era concentrată pe activități esențiale precum implementarea, recepțiile, serviciile și analiza livrabilelor, a generat o problemă majoră. Realizarea, în paralel, a acelorași raportări în mod redundant a reprezentat o „încărcare suplimentară” care a deturnat resurse și a încetinit progresul proiectelor de digitalizare, aspecte ce vor fi, de asemenea, analizate în cadrul investigației DNA.


