CRIZĂ A SĂNĂTĂȚII MINTALE ÎN CLUJ: 45.000 de pacienți, cazurile noi s-au cvadrupla față de 2012. Stresul și izolarea socială, vinovate

O epidemie tăcută: bolile psihice devansează diabetul și cancerul la creștere

Județul Cluj se confruntă cu o criză profundă a sănătății mintale, iar cifrele sunt mai îngrijorătoare ca niciodată. Potrivit unui raport exclusiv al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Cluj, consultat de actualdecluj.ro, la finalul anului 2025 în evidențe se aflau 45.666 de pacienți diagnosticați cu boli psihice (coduri F00-F99). Mai grav: într-un singur an, 7.927 de clujeni au primit un prim diagnostic psihiatric.

Pentru a înțelege magnitudinea exploziei, să ne uităm în urmă cu doar 15 ani. În 2008, în tot județul erau înregistrate 2.051 de cazuri noi de boli psihice. În 2012 – 2.211. În 2025, numărul anual a sărit la aproape 8.000. Este o creștere de patru ori față de acum un deceniu și jumătate.

„Bolile psihice sunt una dintre principalele probleme de sănătate publică din Cluj, alături de diabet, cancer și bolile cardiovasculare”, se arată în raportul DSP.

Comparativ, diabetul zaharat – o altă afecțiune cronică în plină creștere – a înregistrat în 2012, în județ, 2.249 de cazuri noi, iar cancerul 2.227. Bolile psihice au depășit deja ambele categorii ca ritm de creștere a incidenței.

75% dintre cazuri, în orașe: stres profesional și izolare socială

Distribuția geografică a bolilor psihice relevă o disproporție majoră între mediul urban și cel rural. Din totalul celor 45.666 de pacienți aflați în evidență:

• Urban: 34.239 persoane (75%)
• Rural: 11.427 persoane (25%)

Specialiștii DSP identifică mai mulți factori care explică această concentrare în orașe:

1. Stresul profesional – ritmul alert al muncii, presiunea performanței, nesiguranța locului de muncă și epuizarea (burnout) sunt mult mai prezente în mediul urban.
2. Izolarea socială – paradoxal, în aglomerațiile urbane, oamenii sunt mai singuri. Lipsa comunității strânse, a vecinătății de tip tradițional și a rețelelor informale de sprijin duce la creșterea anxietății și depresiei.
3. Accesul mai bun la servicii de psihiatrie – în orașe există mai mulți medici psihiatri, cabinete și spitale, ceea ce face ca diagnosticarea să fie mai frecventă. În rural, multe cazuri rămân nedeclarate sau netratate.

De altfel, prevalența bolilor psihice la nivelul județului Cluj a ajuns în 2024 la 5,72% din populația totală – adică dublu față de anul 2012, când era de doar 2,78% (conform datelor ANRE din tabelul alăturat, ajustat).

Comparație cu diabetul și cancerul: tendințe diferite

Tabelul istoric furnizat de DSP Cluj pentru perioada 2008-2012 arată evoluția celor trei mari categorii de boli cronice:

| An | Diabet zaharat (cazuri noi) | Cancer (cazuri noi) | Boli psihice (cazuri noi) | |----|-----------------------------|---------------------|----------------------------| | 2008 | 2.649 | 3.044 | 2.051 | | 2009 | 3.358 | 2.845 | 2.130 | | 2010 | 5.297 | 3.176 | 2.063 | | 2011 | 2.530 | 2.095 | 2.468 | | 2012 | 2.249 | 2.227 | 2.211 |

Observațiile importante:

• Diabetul a avut un vârf în 2010 (peste 5.000 de cazuri noi), apoi a scăzut, dar prevalența totală a crescut constant (de la 22.893 de pacienți în 2008 la 31.833 în 2012).
• Cancerul a avut o incidență relativ stabilă, cu ușoare fluctuații.
• Bolile psihice au înregistrat cea mai lentă creștere în acei ani, dar după 2012 au explodat.

Dacă în 2012 erau aproximativ 19.000 de clujeni în evidențele DSP cu boli psihice, în 2025 numărul a crescut la 45.666 – o creștere de 2,4 ori în 13 ani. Iar incidența anuală a sărit de la 2.200 la aproape 8.000.

Campania „Mai multă viață, mai puține ecrane!” – un răspuns la dependența digitală

DSP Cluj a abordat problematica sănătății mintale printr-o campanie națională desfășurată în 2025, dedicată în mod special dependenței de ecrane. Campania a vizat copiii, adolescenții, părinții și profesorii, având sloganul:

„Mai multă viață, mai puține ecrane!”

Mesajul central: utilizarea excesivă a rețelelor sociale și a dispozitivelor digitale poate genera dependențe cu consecințe grave asupra sănătății mintale, comparabile cu alte forme de adicție (droguri, jocuri de noroc). Implicarea activă a părinților și a educatorilor este crucială pentru a ajuta tinerii să-și dezvolte un comportament digital echilibrat.

Obiectivele campaniei au inclus:

• Creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației, în special a grupurilor vulnerabile.
• Informarea părinților și profesorilor cu privire la riscul dependenței de ecrane.
• Educarea preșcolarilor și școlarilor despre necesitatea adoptării timpurii a unui stil de viață sănătos, cu limitarea timpului petrecut în fața ecranelor.
• Încurajarea comportamentelor orientate spre sănătate la nivel populațional.

Deși campania este un pas în direcția bună, specialiștii atrag atenția că prevenția în sănătatea mintală necesită resurse mult mai mari – psihologi școlari, linii de ajutor, centre de consiliere gratuite – nu doar campanii de conștientizare.

Ce se ascunde în spatele numerelor: o societate tot mai bolnavă psihic

Creșterea vertiginoasă a cazurilor de boli psihice nu poate fi pusă doar pe seama unui diagnostic mai bun. Există cauze sociale reale:

• Pandemia COVID-19 și sechelele sale – deși trecută, pandemia a lăsat în urmă un val de anxietate, depresie și tulburări de adaptare, mai ales în rândul tinerilor.
• Criza economică și scumpirile – inflația, instabilitatea locurilor de muncă și nesiguranța financiară generează stres cronic.
• Războiul de la graniță – proximitatea conflictului din Ucraina a adăugat un strat suplimentar de anxietate în rândul populației.
• Singurătatea cronică – în ciuda „conectării” permanente prin rețele sociale, oamenii sunt mai singuri ca niciodată. Lipsa interacțiunii faciale și a comunității reale duce la depresie și tulburări de personalitate.

La toate acestea se adaugă subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate mintală din România. La nivel național, există doar 0,6 psihiatri la 100.000 de locuitori în mediul rural, iar în Cluj, deși situația este mai bună, listele de așteptare la psihiatri și psihologi sunt în continuare foarte lungi.

Concluzie: o urgență de sănătate publică ignorată

Județul Cluj este adesea văzut ca un model de dezvoltare economică și inovație în România. Însă în spatele clădirilor înalte și a parcurilor industriale, o criză tăcută se adâncește. Aproape 46.000 de oameni – adică unul din 15 clujeni – suferă de o boală psihică diagnosticată. Iar cifrele reale sunt cu siguranță mai mari, pentru că multe cazuri nu ajung niciodată la medic.

Incidența anuală a aproape 8.000 de cazuri noi înseamnă că, în fiecare zi, peste 20 de clujeni sunt diagnosticați pentru prima dată cu o tulburare psihică. 20 de oameni pe zi. 140 pe săptămână.

Dacă această tendință continuă, în 2030 vom vorbi probabil de peste 70.000 de pacienți și de peste 10.000 de cazuri noi pe an. Sistemul de sănătate nu este pregătit. Comunitatea nu este pregătită. Dar bolile nu așteaptă.

Campaniile de conștientizare sunt binevenite, dar nu sunt suficiente. Este nevoie de investiții reale în centre de sănătate mintală comunitare, de psihologi în fiecare școală, de linii de ajutor gratuite funcționale 24/7. Este nevoie ca sănătatea mintală să fie tratată cu aceeași urgență ca diabetul sau cancerul – pentru că, așa cum arată cifrele, ea ucide încet, dar sigur, calitatea vieții a zeci de mii de oameni.

Până atunci, rămânem doar cu statistici tot mai sumbre.