România deschide sertarele secrete: 5.000 de dosare diplomatice din anii '90 ies la lumină după 30 de ani

Mineriadele, alegerile din mai 1990, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS documente care au stat îngropate în arhivele Ministerului Afacerilor Externe timp de trei decenii urmează să devină publice. Joi seară, ministra de Externe Oana Țoiu a anunțat că a fost pus în transparență decizională un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru declasificarea a 5.376 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției românești.

Ce iese din sertare

Cifrele sunt impresionante: 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft. E cea mai mare tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele anterioare anului 1989. Câteva titluri de dosare care dau deja fiori istorici:

„Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989" „Reunificarea Germaniei (1990)" „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai" „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS"

„Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse" Țoiu nu a ales cuvintele diplomatic ci direct:

„Câte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii '90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri? Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României."

Și a pus degetul pe o rană veche: în absența informațiilor, cresc conspirațiile și neîncrederea.

„În aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea."

Secrete de stat? Nu de un deceniu. Dar tot ascunse.

Detaliul care ridică semne de întrebare: aceste documente nu mai sunt clasificate ca secrete de stat de peste zece ani. Au fost totuși menținute departe de public ca „secrete de serviciu" o categorie mai difuză, mai puțin reglementată, dar la fel de eficientă în a ține istoricii și cetățenii la distanță. Acum, Guvernul schimbă asta cel puțin pentru această tranșă. Și Țoiu promite că procesul continuă, inclusiv cu digitalizare și publicare online.

De ce contează

Tranziția României de la comunism la democrație rămâne unul dintre cele mai controversate și mai puțin înțelese capitole ale istoriei recente. Mineriadele încă nu au o explicație judiciară completă. Relația cu Moscova din acei ani neclară. Modul în care România și-a reașezat politica externă după 1989 parțial cunoscut, parțial speculat. Aceste 100 de metri liniari de arhivă ar putea umple câteva dintre golurile pe care România le cară după ea de 35 de ani.

„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază."

Rămâne de văzut ce găsesc istoricii în acele sertare. Și dacă răspunsurile vor fi mai confortabile decât întrebările. 📜